Istoria Bijuteriilor: Evul Mediu, Renastere

Despre mine Cos minunatii
0
Explicatii cristale Blog Testimoniale Utile Contact Oferte

Istoria Bijuteriilor: Evul Mediu, Renastere



Bijuteriile în Evul Mediu 

Podoabele purtate în Europa medievală reflectau ierarhia şi statutul social. Nobilii purtau aur, argint şi pietre pretioase. Persoanele umile purtau metale de bază ca arama şi cositorul. Culoarea bijuteriilor şi puterea lor protectivă conta deosebit de mult. Până în secolul 14, pietrele pretioase erau şlefuite şi nu tăiate. Mărimea şi strălucirea culorii le determina valoarea. Unele aveau mesaje secrete sau inscripţii magice, care se credea că va proteja pe propietari.

In perioada medievală bijuteriile aveau un rol important în afirmarea afilierii la credinţa creştină, astfel că, majoritatea reprezentau teme religioase şi erau executate în atelierele mânăstirilor. Credinţa în puterile miraculoase de vindecare ale pietrelor pretioase se amplifică în această perioadă şi apar inelele talisman, care purtate, se presupunea că îi scapă de boli, otrăvire sau deochi. 

Dintre podoabele purtate în epoca medievală, bratarile erau cel mai puţin cunoscute. Călugării aurari şi argintari din evul mediu făureau rar bratari. Cele câteva bratari purtate constau într-un design foarte simplu. Intr-o vreme a acestei ere bratarile erau considerate efeminate şi considerate podoabe care discriminau bărbaţii.

Bijuteriile în Renaştere 

Cunoscută ca şi “era bijuteriilor”, Renaşterea aduce noi tendinţe în crearea şi răspândirea acestora. In timpul Renaşterii, bijuteriile încep să se afirme în rolul lor de decorare, de înfrumuseţare şi încep să fie apreciate pentru strălucire, culoare sau finisare.

Design-ul reflecta noul interes acordat lumii clasice, prin figuri sau scene mitologice populare. Un alt trend era purtarea medalioanelor portret.

Descoperirea şi cucerirea de noi teritorii a dus la un aflux de metale rare şi pietre pretioase, ca urmare, pentru prima oară în istorie, încep să fie popularizate şi prelucrate diamantele.

Aurul şi argintul, rezervate în trecut celor bogaţi şi puternici, devin accesibile şi celor mai puţin avuţi. Popularitatea diamantelor începe să crească iar tehnicile de tăiere şi şlefuire ale acestora devin mai variate. Se identifică nu numai noi surse de metale rare şi pietre pretioase ci şi o imagistică, simbolistică exotică, reprodusă în prelucrarea bijuteriilor. Acestea încep să reprezinte flora şi fauna în monturi complicate şi finisate din ce în ce mai rafinat. Florile exprimau dragostea şi prietenia. 

In Renaştere, au început să se poarte mai mult bratarile care erau asortate la pandante şi inele. S-au purtat de multe ori şi cu catarame cu medalioane.

Ca şi bratarile care nu au fost la modă sute de ani, cerceii au început să fie purtaţi mai des în secolul 17. Regina Elisabeta a Angliei care avea o preferinţă pentru perle, a făcut cunoscut acest ornament, accesorizându-se des cu o pereche de cercei din perle mari.

Spania ajunge în sec.17 lider în design-ul cerceilor, obiectele create de spanioli fiind ornamentate cu pietre colorate şi strălucitoare, lucrate în aur şi monturi dantelate.

Bijuterii francezi au de asemenea o contribuţie importantă la dezvoltarea popularităţii cerceilor.